Drunken Book Tag

Încercam să găsesc ceva simpatic pentru începutul de an și am dat peste setul acesta de întrebări creat de Pagesandpens and Chelseadollingreads de pe youtube. Dacă nu aveți 18 ani, puteți să completați întrebările, fără să gustați băuturile (ca mine😄)

1. Wine Coolers - A Guilty Pleasure Read - o carte pe care o citești de plăcere.

...îmi plac cărțile defective și cele fantastice... În ultimul timp îl citesc pe Sanderson de parcă m-ar plăti cineva 😄

2. Beer - Favorite New Adult/College Aged Book?Cartea preferată de nivel adult/colegiu.

Hmm... Nu știu 😂

3. Tequila - A Book You Never Want To See Again- o carte pe care nu vrei s-o mai vezi.

50 de umbre ale lui Grey

4. Beer Bing - A Quick Read - o lectură rapidă.

Othello - a fost rapidă, nu și ușoară.

5. Spring Break - Your Favorite Smutty Read- cartea ta cu depravați favorită.

Nu am o astfel de carte.

6. Screwdriver - A Dark And Twisted Book- o carte întunecată și sucită.

Rebecca

7. Long Island Iced Tea - A Diverse Read- un roman cu personaje diverse

The Hate U Give

8. Sex On The Beach - Not Worth The Hype- cartea care nu a meritat iufa

... Cam toate după mine.

9. Wine - A Cry Worthy Book- o către de plâns.
Chemarea monstrului (despre cancer și bătăuși; abordați-o cu precauție), Supa de pui (oricare dintre volume).

10. Striped Club - A Sexy Naked Book- o carte care e sexi dezbrăcată.

😆 am văzut coperta de la ediția colecționarului pentru Regina roșie. E destul de drăguță.

Cam atât pentru azi. Vă pregătiți de examene?

Jurnalul lui Adam și al Evei de Mark Twain

Volum apărut la Editura Univers, conține următoarele lucrări:
Jurnalul lui Adam și al Evei - foarte haioasă
Ceasul - cam sucită și ironică în stilul lui Twain
Povestea băiețelului cuminte - lasă un gust amar în urmă
Alonzo Fitz Clarence, Rosana Ethelton și iubirea lor cea mare -ei bine, aceasta a fost drăguță și s-a terminat chiar pe un ton vesel. Sunt surprinsă! 😄
Edward Mills și George Benton. poveste - 😕
O întamplare ciudată- E despre un eveniment din armată. Merită citită!
Povestea cu stafia - nostimă
Familia McWilliams și sistemul de alarmă care ne apăra de hoți - o critică împotriva industriei de consum, care creează aparate defecte, pentru a putea cere bani în plus la reparea lor (cum? Și atunci existau excroci!!!!)
Două povestioare - interesantă construcția prozei
Pașaportul care a întârziat pe drum - și asta a fost simpatică
Fabula - două pagini. Scurtă și la obiect. Exact cum îmi place
Străinul misterios - 100 de pagini de critică socială și luptă împotriva arderii pe rug a oamenilor nevinovați. Și se încheie cumva așa cum a început, având persomaje biblice împletindu-se în firul narativ.

Un autor care a schimbat literatura americană, operele cele mai cunoscute fiind „Aventurile lui Huckelberry Finn” și „Aventurile lui Ton Sawyer” - pe care am citit-o și mi-a plăcut. „Prinț și cerșetor” este însă preferata mea și nu cred c-o să-mi schimb părerea prea curând.

„Prietenul nostru comun” de Charlrs Dickens

Un an nou fericit! Cum vă simțiți după sărbători? Eu am zile libere, numai bune pentru citit.

"Prietenul nostru comun" de Charles Dickens 😉

Editura Cartea rânească; traducere, cuvânt înainte și note de Niculai Popescu

Roman publicat inițial în foileton din mai 1864 până în noiembrie 1865, format care pentru Dickens ajunsese să fie foarte neplăcut (Cuvânt înainte) este ultimul roman complet lăsat de autor și unul în care stilul său este pe deplin matur. Dornic să ofere o pildă morală și o critică socială împotriva avariției și a superficialității societății secolului XIX, Dickens pune în scenă o farsă căreia îi cad în plasă toate personajele lumii sale, unele rămânând la fel, altele arâtându-se în întregimea urâțeniei lor sufletești.

Umorul incontestabil și viziunea rămasă optimistă, alăturate bunei sale cunoașteri a oamenilor simplii conferă culoare acestei lucrări pe care ar trebui s-o citim și în ziua de azi. Spre deosebire de celelalte romane ale autorului (Marile speranțe, Dombey și fiul, David Copperfield șamd), de acesta nu auzisem. Pierderea mea. Este o opera la fel de frumoasă și poate chiar mai optimistă decât altele menționate. Ca în toate operele sale, personaje sunt puse în antiteză cu valorile morale ale celor cinstiți, sfârșind pedepsiți. În ciuda reputației sale de umorist, recunosc că această mi s-a părut mult mai amuzantă decât Vremuri Grele.

Un fragment care să ilustreze acest fapt aveți aici:

După aceste cuvinte [doamna Wilfer, mama Bellei Wilfer, în propria ei casă], părăsii încăperea. După câteva clipe apăru din nou, strigând pe tonul ei de crainic:

-Domnul Rokesmith aduce un pachet domnișoarei Bella Wilfer.

Domul Rokesmith se ivi numaidecât după rostirea numelui său și, firește, înțelese ce se petrecea acolo. Dar se prefăcea discret că nu înțelege nimic și i se adresă domnișoarei Bella:

-Domnul Boffin intenționase să fie pus în trăsură pachețelul ăsta pentru dumneata azi-dimineață. Voia să ți-l dea ca o mică amintire din partea lui... e numai o pungă, domnișoară Wilfer... dar pentru că planul nu i-a izbutit, m-am oferit eu să-l aduc, venind după dumneata.

Bella îl lua și îi mulțumi.

-Ne-am cam certat puțin domnule Rokesmith, dar nu mai rău ca de obicei. Dumneata știi ce frumos ne purtăm când suntem între noi. M-ai găsit când tocmai mă pregăteam să plec. La revedere, mamă! La revedere, Lavy!

Și, sărutându-le pe rând, domnișoara Bella se îndreptă spre ușă. Secretarul ar fi însoțit-o, dar doamna Wilfer se apropie și spuse cu demnitate:

-Scuzați! Permiteți să mă slujesc de un drept firesc și s-o conduc pe fiică-mea la răsura care o așteaptă.

El își ceru iertare și-i făcu loc să treacă.

Un spectacol într-adevăr grandios s-o vezi pe doamna Wilfer deschizând larg ușa casei și strigând în gura mare, cu mânușile întinse:

-Servitorul doamnei Boffin! - căruia când acesta se prezentă, îi aduse o înștiințare scurtă, dar maiestuoasă: - Domnișoara Wilfer sosește numaidecât.

Vorbea ca o guvernatoare de la temnița din Turnul Londrei care preda un pușcăriaș de stat.

Efectul acestui ceremonial a fost, timp de un sfert de oră după aceea, pur și simplu paralizant pentru vecini, sporit simțitor de respectabila doamnă, care în vremea asta lua aer, căzută într-un fel de extaz senin pe treapta de sus a scării.

Un alt fragment micuț aici.

Lady Tippins trăiește într-o stare cronică de invitație să ia masa cu soții Veneering și într-o stare cronică de inflamație după ce s-a ospătat.

Cam așa decurg episoadele comice în această carte. Un episod important este pribegia doamnei Betty Higgen și dorința sa de a-și păstra drepturile asupra propriei ființe până în ultima clipă. Explicațiile din Cuvânt înainte (care este mult mai bine să fie citit după terminarea romanului, oferind explicații și detalii despre finalul romanului, care ar putea strica plăcerea lecturii) este elocventă pentru necesitatea acestui personaj. Prin operele literare autorii nu doar satisfăceau nevoia oamenilor de a citi povești, dar puneau în lumină și probleme morale, legislative și greșeli. Legea săracilor, dovedindu-se greșită, mulți scriitori militau pentru eliminarea ei.

Este pe departe un roman foarte complet, fiind terminat înainte de începerea publicării sale în foileton (romanele în foileton erau adesea scrise în timp ce apăreau). Are multe elemente interconectate, pasajele din prima parte găsindu-și urmările în ultima, a doua sau a tria parte, ceea ce nu se întâmpla adesea în romane de atunci, apropiindu-se prin aceasta de romanele secolului XX.

Și acum vă las în compania autorului cu o pagină din postfață:

Cristmas Book Tag :-)

Au venit și sărbătorile! De când le așteptăm... Acum să vorbim despre căteva cărți care îmi amintesc de Crăciun:



Tablou de Tomas Kinkade

1) Anticipation: The Christmas excitement is real, what book release(s) are you most anticipating? Entuziazmul de Crăciun e real, care este apariția editorială pe care o aștepți cel mai nerăbdător(oare).
Nu știu! îmi place să fiu surprinsă.😄
2) Christmas Songs & Carols: What book or author can you not help but sing it's praises? Ce carte sau cărui autor nu te poți abține să-i ridici osanale?
Îmi plac romanele de capă și spadă: Dumas, Zevaco și Duron; dintre români: Mihail Sadoveanu, Ioan Dan...

3) Gingerbread Houses: What book or series has wonderful world building? Ce carte sau serie are o lume minunat construită?

Stăpânul inelelor, Roata timpului, Cronicile ucigașului de regi.


4) A Christmas Carol: Favorite classic or one that you want to read? Romanul clasic preferat sau cel pe care dorești să-l citești?

Vreau de mult să citesc Citadela și Anna Karenina. Mereu le amân pentru cărți mai scurte...


5) Christmas Sweets: What book would you love to receive for Christmas? Ce carte dorești să primești de Crăciun?

Nimic. Mi-am luat două cărți luna asta și deja nu mai e loc în mintea mea 😂

6) Candles in the Window: What book gives you that warm fuzzy feeling? Ce carte îți dă senzația aceea de cald și bine?

Basmele românilor de Petre Ispirescu, peveștile fraților Grimm, si cele de Hans Cristian Andersen


7) Christmas Trees & Decorations: What are some of your favorite book covers? Care sunt coperțile tale preferate?

Cele ca asta:

 

 

 

 

 

 

8) Christmas Joy: What are some of your favorite things about Christmas And/Or some of your favorite Christmas memories? Care sunt lucrurile tale preferate despre Crăciun și/sau amintirile tale preferate de Crăciun?

Familia, zăpada, chec, prăjutiri ...

Antoaneta Ralian - traducatoare

Antoaneta Ralian (24 mai 1924 - 27 noiembrie 2015)

Printre diferitele interviuri cu această persoană celebră de care eu n-am auzit sau nu i-am reținut numele până azi, acesta a fost distribuit de unul din prietenii mei de pe facebook.  Mi-ar fi plăcut să pot atașa acest interviu direct, dar nu mă pricep mai bine de atât.😅

O seară frumoasă!

Trilogia „Născuți din ceață” de Brandon Sanderson... și ce urmează

 
Știu, știu... v-am mai vorbit despre cărțile astea. Dar nu mă pot abține!!!

După un prin volum furtunos enenimentele capătă un moment de respiro în „Fântâna înălțării”, ajungând să lase atenția să cadă pe oamenii din poveste; pe ce cred ei, pe lucrurile care contează pentru ei...

După răsturnarea unui impetiu, noul lider trebuie învățat să conducă, oamenii trebuie învățați să-l asculte și dușmanii trebuiesc înlăturați. Un roman în care intriga politică și romantismul se înpletesc cu războiul și asasinii. Vin luptă cu insecuritățile tipice adolescentelor și fetelor îndrăgostite... probabil singura parte plictisitoare a cărții. Mai sunt și ocazionalele reveniri la primul volum, prin explicații și rememorări care pot fi redundante pentru cei care-și amintesc bine prima carte. Se parcurg repede, nu se pierde mult timp asupra lor.

Aproape-aproape a apărut un triunghi amoros, dar din fericire a fost ocolit. Noile personaje din această parte sunt interesante și se prind frumos în poveste.

Al treilea volum, „Eroul evurilor”, a ceea ce este cunoscută ca „Trilogia originală” începe în trombă și o ține așa până la ultima pagină. Nu mai este nimic din lumea explorată rămas necunoscut, fiecare personaj a fost studiat și prezentat, toate lucrurile sunt la locul lor, a mai rămas să vedem ce se întâmplă. Până la final, personajele luptă cu o putere pe care ei nu o pot vedea, cate este omniprezentă și omniscientă și, colac peste pupăză, lumea se sfârșește. O aventură foarte plăcută, în ciuda dimensiunilor mari ale operei (fiecare volum are peste 500 de pagini). Mi-a plăcut că nu au existat veșnicele certuri și despărțiri între îndrăgostiți, Vin și Elend dovedindu-se un cuplu echilibrat, conflictele lor fiind tratate cu calm și încredere. Sazed a fost cu adevărat o surpriză la final, nu una de neașteptat, doar că eu nu m-am gândit la posibilitățile care existau. Lupta sa religioasă a gost cheie pentru deznodământul seriei. TenSoon a fost unul din motivele pentru care m-am grăbit să citesc volumul ăsta. Voiam să știu mai multe despre kandra. Am aflat... Uau!

Tocmai ce mă relaxam când m-am „împiedicat” în librărie de volumul patru al seriei.

Fiecare volum ar putea fi citit separat, cu excepția celui de-al doilea care este foarte strâns legat de primul, dar volumul trei am constatat că poate fi parcurs cu ușurință. Scurtele pasaje explicative nu ocupă multe rânduri, dar prezintă lucrurile importante. Cu toate acestea pentru mine seria are mai mult farmec acum când am parcurs cele trei volume unul după altul.

Despre volumul al patrulea, „Aliați în slujba dreptății” nu vă pot spune decât că a apărut în 2017 la noi și poate fi separat de seria originală. Legat de primele trei volume prin istorie –care este totuși un lucru destul de important– poate fi citit de sine stătător. Nu pot spune multe despre ce știu că se întâmplă de teamă să nu vă stric plăcerea lecturii. Nu e grabă cu volumul de față, mai ales că mai sunt trei volume după acesta din serie netraduse încă la noi.😅

End of the year book tag! 2017

Eh! Iată că vine si decembrie. Odată cu el, oamenii își evaluează performanțele pe anul care a trecut, fac planuri pentru anul care vine și în general încearcă să fie optimisti. Cel puțin așa ar trebui. Eu o să încep cu lista a ce am citit pe anul asta și ce mi-a plăcut. A fost preluat de la Ariel Bisset .

 

Are there any books you started this year that you need to finish?

Ca cărți ai început anul ăsta pe care trebuie să le termini?

Am lăsat Drumul ascuns de Hortensia Papadat Bengescu neterminată și n-as vrea să intru cu ea în anul care vine...

Do you have an autumnal book to transition into the end of the year?

Ai o carte de toamnă care te-a ajutat să pășesti către sfârșitul de an?

În afată de Chemarea cucului de Robert Galbrath, nu. nu serbez Halloweenul, iar nostalgia este destul de frecventă în literatura pe care eu prefer s-o citesc (pentru mine toamna = nostralgie).

Is there a new release you’re still waiting for?

Este o publicație nouă pe care încă o aștepți?

Nu. Dar am cumpărat Aliați în slujba dreptății de Brandon Sanderson acum o păptămână (nici nu știam că a apărut!!!) tradusă la editura Litera și sunt foarte nerăbdătoare să ajung la ea cu seria Născuți din ceață - sunt la al treilea volum. E amuzant, nu e cel mai interesant lucru din lume dar îmi plac personajele și lumea... cel puțin deocamdată.

What are three books you want to read before the end of the year?

Care sunt trei cărți pe care vrei să le citești până la sfârșitul anului?

Micul prinț?! Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu (se pare că sunt eseuri.. s-ar putea să o trec la abandonate) și... Prietenul nostru comun de Charles Dickens.

Is there a book you think could still shock you and become your favourite book of the year?

Este o carte despre care crezi că te-ar putea șoca și ar deveni cartea ta favorită pe anul ăsta?

Nu citesc recenziile cărților pentru că există riscul să îmi pierd interesul în ele. Uneori găsesc pe câte unii care se apucă să-mi povestească ce se întâmplă și nu mai am chef de carte. IMPORTANT: Și eu fac asta uneori, dar încerc să anunț în timp util că urmează revelații.

Have you already started making reading plans for 2018?

Ai început să creezi lista de lecturi pentru 2018?

De data asta chiar am planuri: să citesc ce cărți am deja. Cei care mi-au văzut biblioteca știu că am de unde alege. Multe sunt lucrări de autori români așa că la anul, dacă voi continua cu recenziile vor fi multe nume românești - Sadoveanu, Barbu, Preda ( am patru romane de el, fără să pun la socoteală volumul doi din Moromeții) Zaharia Stancu și mulți mulți alții, inclusiv dramaturgie.

 

Voi aveți lista de lecturi făcută pe anul ce vine?

Winter Book Tag (Tag cu cărți de iarnă)

Ei iată c-a sosit iarna! E timpul să vorbim despre cărți. Am luat această listă de înrebări de la Cărțile nopții. Ea le-a tradus deja așa că de data asta n-a trebuit să mă străduiesc prea tare 😃

---

   1. Zăpada: E frumos când cade prima dată, dar începe să se topească. O carte/o serie pe care ai adorat-o la început, dar apoi, la mijlocul ei, ți-ai dat seama că nu-ți mai place.
N-am putut termina Regii blestemați de Maurice Duron. Ultima carte pur și simplu nu merge.
2. Fulg: Ceva minunat și întotdeauna diferit. Alege o carte care iese în evidență dintre toate pe care le-ai citit.
Floare de Zăpadă și evantaiul secret de Lisa See. Atmosfera, stilul și ideea lucrării a fost deosebită.
3. Om de zăpadă: Întotdeauna e distractiv să îl faci cu familia. Alege o carte pe care ar putea-o citi toată familia.
Orice roman al lui Dikens. Poveste a două orașe a fost ultimul citit.
4. Crăciun: Alege o carte care e plină de veselie și care te-a încălzit în interior după ce ai citit-o.
Numele Vântului de Patrick Rothfuss. Când te trezești că aproape strigi la personaj că face o prostie, înseamnă că te-ai păcălit.
5. Moș Crăciun: El aduce cadouri minunate. Alege o carte pe care ți-ai dori să o primești de Crăciun.
Nu am nevoie de cărți zilele astea. Încă n-am epuizat biblioteca mamei.
6. Bulgăre de zăpadă: Poate fi dureros să fii lovit cu un bulgăre de zăpadă. Alege o carte care doare, care te-a făcut să simți o emoție puternică ca tristețea sau furia.
Dragostea Florii de Bujor e ultima citită ce a avut momente în care m-a întristat.
7. Săniuș: Toți l-am iubit când am fost micuți. Alege o carte care ți-a plăcut când ai fost copil.
Buhuhu! cine-și mai amintește. Prinț și cerșetor când eram mică-mică, în ultimii ani, Harry Potter.
8. Degerătură: Alege o carte care într-adevăr te-a dezamăgit.
Pânza de păianjen de Cella Sergi. Nu neapărat dezamăgire ar fi potrivit... dar când ți se pare o carte jmătate Madam Bovary, jumătate Viața ca o pradă și practic o continuare/repovestire a Enigmei Otiliei nu poți predinde că e originală.
9. Ren: Ceva ce ne este drag nouă. Alege o carte care are o valoare sentimentală pentru tine.
Cavaleri Pardaillan a fost primul roman pe care l-am citit. După el a urmat nebunia!

„Pânza de păianjen” de Cella Serghi

Roman important pentru literatura românescă? Poate.
Pe lângă relația părinți- copii și iluzie-realitate este puțin „Enigma Otiliei” și puțin „Doamna Bovary”. Câteva momente importante (pentru care sunt recunoscătoare) reprezintă abordarea pragmatică a războiului: 

„ei [regalitatea] nu luptă, noi [oamenii de rând] luptăm în război” 

și felul în care era pusă problema femeii pe piața muncii:

 „cu atâția studenți în nevoie de practică nu are rost să plătesc pentru un sectetar, mai ales pentru o femeie” 

Ilozoriul iubirii neîmpărtășite și starea de nesiguranță a personajului par să trecă odată cu obținerea unei anumite înțelegeri asupra propriei nevoi de stabilitate.

Alegoria pânzei de păianjen se aplică multora și astăzi. Este greu să-i scapi iar păianjănul este la pândă.

Dragodstea Florii de Bujor de Lisa See

Dragostea Florii de Bujor este o poveste cu o fantomă. Dacă până aici nu v-am făcut curioși... e cam greu mai departe. În primul rând ar trebui să vă placă să citiți; în al doilea rând ar trebui să vă intereseze China veche; în al treilea rând ar trebui să fiți profund fascinați de obiceiurile și credințele chinezești. Și după toate astea, să puteți accepta ideea că o poveste este spusă de un personaj din lumea de dincolo, blocat încă pe drumul spre viața veșnică.

Un roman presărat cu comentarii literare, cu gelozie, eroticism și, la un moment dat, un pic cam de speriat! Citit în octombrie pe final (da sunt în urmă cu postările...) se potrivește cu atmosfera Halloween-ului, pentru cei care îl serbează; se potrivește cu melancoliile toamnei, pentru cei care preferă să se lase îmbrățișați de nuanțele pământului și se potrivește curioșilor de orice fel care vor să înțeleagă viața unei fete cu picioarele legate din camerele interioare.

Recunosc, Lisa See nu este una dintre cele mai bune scriitoare ale momentului. Probabil sunt alți autori mai „plastici” din punct de vedere al stilului, dar mie mi-a plăcut pentru felul în care se documentează asupra subiectelor ei. Nu are un stil foarte stufos, ceea ce mie îmi place. Romanul a fost interesant, cu siguranța nu am mai citit opere de genul acesta (am ocolit „Poveste de crăciun” de Dickens cu o îndârjire de invidiat 😄 ) și mărturisesc că în alte contexte nu aș aborda povești cu fantome. Aceasta însă este una frumoasă. 

Spor la citit!

Intimidating TBR Tag (Lista intimidantă de lecturi)

Internetul care mănâncă timpul. Ar trebui să fac lucruri mai interesante cu viața mea, dar uite-mă!

1. A book on your TBR pile that you haven't finished. (O carte din lista de lecturi pe care nu ai terminat-o).
Am lăsat „Exilul și împărăția” de Camus în așteptare. Am mai citit și două rânduri din „Clopotul de sticlă” de Silvia Path.

2. A book you just haven't had the time to read for. (O carte pe care pur și simplu nu ai avut timp s-o citești.)
 ...cu greu pot să răspund aici. Sunt mereu alese la nimereală. Mă uit în raft sau în lista de ebook-uri, aleg ceva și încep.

3. A book you haven't read because it's a sequel. (O carte pe care n-ai citit-o fiindcă e o continuare.)
De fapt sunt foarte curioasă cum a continuat seria „Roata timpului” după ce și-a schimbat autorul, dar n-am ajuns încă până la al 11-lea volum.

4. A book you haven't read because it's brand new. (O carte pe care n-ai citit-o pentru că e nou-nouță.)
Uf... iar problema cu noile publicații. Ei, eu am o listă lungă de cărți și nu mă grăbesc să adaug noutăți. Aștept sugestii.

5. A book by and author you read previously but didn't really like. (O carte a unui autor pe care l-ai citit înainte și nu ți-a plăcut foarte mult.)
Habar n-am...
Am citit două romane de Hortensia Papadat Bengescu („Fecioarele despletite” și „Concert din muzică de Bach”) dar nu am continuat cu „Drumul ascuns” și „Rădăcini”. Pur și simplu se mișcă foarte încet.

6. A book on your TBR pile that your just not in the mood to read. (O carte din listă pe care pus simplu nu-ți vine s-o citești.)
„Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee.

7. A book on your TBR pile that you haven't read because it's enormous. (O carte din listă pe care n-ai citit-o fiindcă e enormă.)
„Bâlciul deșertăciunilor”, „Sticletele”... seria „Roata timpului” merită o postare numai pentru ea.

8. A book on your TBR you bought because of the cover. (O carte cumpărată pentru copertă).
„Și Soarele este o stea" are o copertă simpatică, dar n-am cumpărat-o; „Sticletele” la fel.

9. The book on your TBR you find the most intimidating (Cea mai intimidantă carte din listă)
„Citadela” de Antoaine de Sant-Exuperi. Deși nu am citit un rând din ea, pare a fi profund filozofică.

Toamnă și cărți

Toamna. Nu cred că o să pot asocia septembrie cu altceva decât școala. Octombrie își are și el cuvenita asociere cu facultatea, dar nu are vechimea celor doisprezece ani de scoală preuniversitară. Oricum, nu despre asta am vrut să vorbesc azi. Am vrut să vorbesc despre toamnă. Nu prea țin cont de anotimpuri pe blogul ăsta. Nu are importanță. Pe mica mea pagină virtuală poate fi orice sezon în orice moment.

Cele câteva păsărele zburătoare de pe pagină mi se potrivesc la fel de bine ca acum câțiva ani când am ales prima dată fundalul. Nu m-am sinchisit nici o dată de lucrurile din jurul meu.

Pe la mijlocul clasei a zecea îmi amintesc că toată lumea era pornită să vorbească despre Twilight. Se uitau la filme, sufereau după Robert Patison și câțiva curioși cumpărau cărțile. Eu eram liniștită, așteptând cu nerăbdare continuarea lui „Harry Potter”. Nu vă mint, m-am uitat și eu la pozele cu vampirașul favorit al tuturor (care a jucat un rol și în seria Harry Potter 😁 unde l-am văzut mai bine), dar nu datorez cunoașterea în mare a firului narativ Twilight decât acelor câteva discuții asupra filmelor ce se petreceau în jurul meu.

J.K. Rowling a fost singura autoare contemporană pe care am citit-o pentru mulți ani. Ba, chiar pot spune ca, din clasa a XI când am citit talismanele morții până acum un an, când am hotărât s-o citesc pe Lisa See, nu am mai citit alt autor contemporan.

Am privit curoasă prin vitrine când a publicat „Moarte subită”, dar nu am cumpărat-o și nu am citit-o. Recenziile m-au lămurit în timp. Nu e pe lista de lecturi. Am așteptat să apară în viața mea ceva care să ocupe locul camarazilor mei fictivi de școală. Mi-am petrecut zilele plictisitoare ale clasei a XII întrebându-mă de ce nu există o continuare –când nu învățam pentru bac, firește, nu eram inconștientă față de ce este cu adevărat important în lumea reală 😕. Anii au trecut și vă pot mărturisi că am citit „Harry Potter și copilul blestemat”, pe urmă „Fantastic beasts and where to find them” și alte două colecții drăguțe de povestiri de pe Pottermore (unde, în ciuda marelui meu interes pentru limea magică, NU am cont 😄) și sunt la curent.

Ne mai rămânându-mi nici un volum al autoarei la-ndemână, am mers și la literatura sa polițistă: mai precis „Moarte subită”.

Știam de câțiva ani că era autoarea din spatele numelui Robert Galbrath, dar nu m-am grăbit să o citesc din același motiv pentru care nu m-am grăbit să citesc „Moarte subită”. Săptămâna trecută am hotărât să-i acord o șansă...

Nimic nu se potrivește cu toamna mai mult decât Londra cețoasă și misterele. Desigur, mulți asociază perioada cu Haloween-ul. Eu nu. În copilărie îl așteptam cu oarecare nerăbdare pentru că puteam să mă măscăresc pe față fără să mă simt absolut aiurea. Tot mă simțeam auirea, dar puteam spune cui mă întreba că aveam o scuză... Pentru mine toamna înseamnă nostalgie, nu filme horror. Și aveastă carte se potrivește.

Personajele nostime, stilul familar, misterul în sine... s-au nimerit binișor. Nu este cel mai grozav roman polițist, nici cel mai rău. Cu toate acestea limbajul folosit a fost clar adaptat pentru un cititor adult/ adolescent. Mi-ar fi plăcut mai mult dacă nu întâlneam înjurături prin carte. Nu mă înțelegeți greșit: știu că în proporție de 98% populația lumii înjură. Dar o simplă menționare a faptului că înjură este suficient. Din punctul meu de vedere nu e nevoie de cuvintele în sine. Toți am auzit înjurături la viața noastră. Nu e ca și cum n-am ști ce înseamnă.

O altă prolemă nu am azut cu acest roman. Ce mai se întâmplă cu romanele contemporane este că dai peste cuvinte și lucruri de care ești și tu cunoscător (Telephone de Lady Gaga) și care te fac să râzi fiindcă nu ți se mai pare că citesti despre o lume care nu există... L-am citit din nostalgie. Nu prea are logică, dar nu contează. Am să caut continuarea și am să merg mai departe cu aceste cărți. Dacă mă voi oprii probabil va fi din cauză că nu a reușit să mă păstreze curioasă.

Zilele călduroase de ieri-alaltăieri au fost înlocuite de o ploaie lungă. Frunzele au culori minunate; se vede că e toamnă.

„Povestea cameristei” de Margaret Atwood

În urma victoriei răsunătoare a seriei omonime de la Hulu, autoarea a revenit în atenția publicului mare. Ca rezultat m-am ocupat prrsonal de găsirea și lecturarea romanului în sine, seria tv nereusind să mă atragă în mod special.

Despre carte se poate spune fără rețineri că nu satisface nici o curiozitate. Urmărim personajul principal fără a afla cum o cheamă, deși ne sunt oferite anumite sugestii (am avut acces la o ediție cu note de subsol –Leda 2006, unde erau explicate amumite jocuri de cuvinte). Roman explorator, este o gravură a unei lumi distopice, unde femeile sunt reduse la statulul pe care îl aveau în evul mediu adaugându-se dreptul de a încerca să obți un copil cu ajutorul „femeilor container”. Pe lângă acestea, sunt interzise toate libdertățile pe care le aveau cu toții, bărbați și femei.
Este un roman deprimant, care încearcăsă reamintească tuturor cât de importantă este libertatea.
Nu asta m-a deranjat.
M-a deranjat că, după multe pagini, nu am reușit să aflu ce a pățit povestitoarea, cei despre care povestește și cei pe care îi urâște. Poate că de asta au ales să ecranizeze romanul: le dă spațiu să înflorescă. Am înțeles că va fi un sezon doi și din câte am văzut din reclame, au parcurs tot romanul cu primul sezon. Așa că nu pot deduce decât că o vor... improviza.

Seria „Monștrii din Verity” de V.E. Schwab

O serie în două volume în care întâlnim personaje departe de obișnuitul supererou cu onoarea nepătată gata să se acopere de glorie. Seria se adresează „demograficului” young adult fără a fi enervantă (eg: dramă inutilă, momente de dragoste neîmpărtășită, fițe de dive pop care habar n-au de fapt cum merge lumea).

Personajele principale, Kate, fiica primarului orașului, și August, fiul adoptiv al celui care conduce cea de-a doua parte a orașului, se întâlnesc și descoperă că au un țel comun.

O parte romane de spionaj, o parte romane psihologice și o parte romane fantastice, prezentând un oraș distopian în care ființe întunecate se nasc ca rezultat al crimelor comise, este o lectură care satisface majoritatea cererilor cititorilor de gen. Pfuu! ce frază lungă.

Stilul narativ este simplu, fără înflorituri și digresiuni. Lumea este prezentată ușor, fără să ni se arunce munți de informație dintr-o dată.

„Acest cântec neîmblânzit”, prima carte a seriei poate fi citită și ca volum unic oferind o finalitate acțiunii.

„Duetul nostru întunecat” încheie povestea celor două personaje principale, reunindu-le pentru a-și duce la îndeplinire planurile finale.

O variantă fantasy a lui „Romeo și Julieta”, este o poveste fără romance. O lectură care ridică întrebarea: „Cine este monstrul?” și cine trebuie să-l pedepsească.

"Hoțul de cărți" de Marcus

Acum câțiva ani era la modă această carte (cam cum este acum  "Toată lumina pe care nu o putem vedea") și mi-a picat și mie în mâini. Curiozitatea este unul din motivele pentru care stau cu ochii după alte cărți decât cele care îmi ocupă biblioteca (rafturi întregi!) și citesc cam cu vinovăție volume noi în loc sa îi citesc pe clasicii de pe rafturi.
Cartea nu a fost expraordinară. Începe abtupt și este destul de veselă în ciuda subiectului nu tocmai plăcut. Ideea unui narator în persoana morții a adus un plus de inovație cărții. Felul în care este organizat firul narativ poate fi puțin neplăcut. Naratorul sare de la momentul prezent la viitor și înapoi, oferind informații de feluri diverse, la un moment dat fiind chiar un narator pe care nu te poți baza, prezentând lucrurile într-o lumină diferită decât realitatea.
Este o experiență diferită și nu este deloc neplăcută, dar i s-a făcut mai multă reclamă decât ar fi trebuit.

„Născuți din ceață: Ultimul imperiu“ de Brandon Sanderson

Un roman care a reușit să lanseze un autor nou pe culmile succesului lumii ficțiunii fantastice. Este un roman mare, mult mai mare decât aș fi citit eu în mod normal. Când am auzit prima dată de acest roman a fost la o recomandare goodreads din 2013. Am citit descrierea și am zis că ar fi drăguț să-l citesc. Nu mă gândeam serios c-o să-l citesc, dar am reușit să dau peste el. În mod surprinzător, l-am găsit în format digital. Cred că dacă aș fi ținut în mână cele 800+ pagini, aș fi renunțat. Dar, așa, cu paginile zburând pe ecran, a fost mai usor (mai puțin ochii uscați despre care probabil știți 😊) Și acum recenzia în  sine.

Universul: Foarte bine conturat, făra a fi încărcat. De loc un roman scurt, amestecul dintre narațiune și descriere este bine proporționat. Unele lucruri ar putea fi puse la îndoială, ca de exemplu, abilitatea oamenilor și a vegetației de a supraviețui vreme îndelungată într-un mediu acoperit mereu de nori de cenusă, dar fiind o lume magică, și creaturile care o trăiesc pot fi la fel de magice, nu?

Sistemul magic: (sau echivalentul acestei categorii) mi-a dat puțină bătaie de cap. În urma ingerări unor anumite metale, oamenii născuți cu abilități alomantice pot obține anumite puteri. Pe lângă aceștia mai sunt și cețurienii, care pot controla un singul metal și încă unii despre care nu va spun 😁. Aș minți dacă aș spune că am ținut minte care metal oferă fiecare abilitate în parte. Cele mai des pomenite fiind totusi fludorul și bronzul, le-am reținut. Autorul a studiat chimia un an (cred) la facultate, așa că presupun că alegerea metalelor nu a fost chiar la nimereală, din păcate, necunoscând detalii, nu pot evalua mai profud.

Acțiunea: De nota 10. Nu am nimic de reptoșat. M-a distrat; m-a făcut sa sufăr; m-a intrigat... am zburat prin această carte. O deschideam dimineața și o puneam jos doar fiindcă nu aveam de ales. Luptele aeriene au fost palpitante, momentele de acalmie au fost bine tratate. Putea fi mult mai scurtă? Poate, dar n-ar fi avut același farmec.

Personajele: Kalcier ar fi fost... dar n-a fost... așa a fost să fie. "Mereu mai este înca un secret."
Vin a fost adorabilă, așa cum se putea să fie o hoață, ucigașă, într-un conac plin de nobili. Felul în care își insușește cunoștințele asupra abilităților alomantice este mai puțin tras de păr decât în cazul altor romane de gen. Asta a fost un lucru foarte bun. Personajele în general sunt un punct forte la Sanderson, din câte am observat eu.

Dialogul: Am citit recenzii în care se spune că dialogul este cam lung. Probabil că da. Mie mi-a plăcut. Kalcier avea cele mai nostime răspunsuri, iar felul în care îl amețeau pe Boare mă făcea să râd.
Am citit această carte ca lectură de vacanță, nu ca operă revoluțională de literatură. Oferă ce promite. 

Nope Book Tag

NOPE. Book Tag by A booktube book
Questions/Întrebări:
1. NOPE. Ending: A book ending that made you go NOPE either in denial, rage, or simply because the ending was crappy./Final NOPE: finalul unei cărți care te-a făcut să zici NOPE, fie în abnegație, revoltă, sau pur și simplu pentru că finalul era de rahat.
Fata din tren.
2. NOPE. Protagonist: A main character you dislike and drives you crazy./Protagonist NOPE: Personaj principal care nu-ți place și care te scoate din sărite.
Hatchcliff din „La răscruce de vânturi“.
3. NOPE. Series: A series that turned out to be one huge pile of NOPE. after you’ve invested all of that time and energy on it, or a series you gave up on because it wasn’t worth it anymore./Serie NOPE: o serie care s-a dovedit a fi o grămadă mare de nu, după ce ai investit timp în a o citi, sau o serie la care ai renunțat pentru că nu mai merita efortul.
Instumentele Mortale. E prea lungă.
4. NOPE. Popular pairing: A “ship” you don’t support./ Cuplu popular NOPE: o cuplare pe cate nu o susții.
Păi, dacă e vorba de cupluri din romane, atunci GreyxAnastasia, dacă vorbim despre ce își imaginează autorii fanfictiune pe net, când am auzit combinația HarryxDraco nu mai știu ce am zis.
5. NOPE. Plot twist: A plot twist you didn’t see coming or didn’t like./ schimbare neprevăzută NOPE: o scimbare neprevăzută a firului narativ pe care nu o așteptai sau nu ți-a plăcut.
Finalul de la "Duetul nostru întunecat" (nu știu dacă a fost tradusă încă în română).
6. NOPE. Protagonist action/decision: A character decision that made you shake your head NOPE./ decizie a protagonistului/gest al protagonistilui NOPE: decizie a unui personaj ca te-a făcut să-ți scuturi capul nu.
Rand din Roata timpului, când a salvat-o pe femeia în alb din locul unde era ținută.
7. NOPE. Genre: A genre you will never read./ gen literar NOPE: genul literal pe care nu-l vei citi.
Horror/ macabru.
8. NOPE. Book format: Book formatting you hate and avoid buying until it comes out in a different edition./ formatul cărților NOPE: formatul de carte pe care îl eviți până apare în alt format.
Nu prea este cazul meu. Singurele cu care am probleme sunt cele audio, dar acestea apar de obicei după cele scrise. Nu prea îmi plac cele cu coperți tari, dar mai ales mărimea textlui contează, dacă este prea mic nu cumpăr cartea.
9. NOPE. Trope: A trope that makes you go NOPE./ un artificiu NOPE: un artificiu literar care nu-ți place.
Amnezia.
10. NOPE. Recommendation: A book recommendation that is constantly hyped and pushed at you that you simply refuse to read./ Recomandarea NOPE: o carte pe care o găsești recomandată mereu și refuzi s-o citești.
Acum câțiva ani era la modă Twilight.
11. NOPE. Cliche/pet peeve: A cliche or writing pet peeve that always makes you roll your eyes./ clișeu NOPE: un clișeu sau stil de a scrie care te face să dai ochii peste cap.
Scene la duș.
12. NOPE. Love interest: The love interest that’s not worthy of being one. A character you don’t think should have been a viable love interest./ personajul de care se îndrăgostește protagonistul NOPE: un personaj de care se îndrăgostește personajul cere nu e demn să fie așa ceva. Un personaj care nu crezi că ar fi tebuit să fie viabil pebtru acest rol.
Nu știu.
13. NOPE. Book: A book that shouldn’t have existed that made you say NOPE./ carte NOPE: o carte care nu ar fi trebuit să existe, care te-a fàcut să spui nu.
Carry on de Raindbow Rowell.
14. NOPE. Villain: A scary villain/antagonist you would hate to cross and would make you run in the opposite direction./ răufăcătotul NOPE: un răufăcător/ antagonist de speriat pe care nu ai vrea să-l întâlnești în calea ta și te-ar face să fugi în cealaltă direcție.
Sauron.
15. NOPE. Death: A character death that still haunts you./moartea NOPE: moartea unui personaj care încă te bântuie.
Hanno din "Cada Buddenbrook".
16. NOPE. Author: An author you had a bad experience reading for and have decided to quit./ Autor NOPE: autor față de care ai avut o experiență neplăcută citindu-l și ai decis să nu-l mai citești.
Stendhal... Dar am de gând să ma încerc.

"Stoner" de John Williams

Am luat catea asta în mână în urma unei recenzii ademenitoare. În acea recenzie explica și cum această carte a stat mulți ani ascunsă și cum a fost relansată de curând după ce a fost uitată mult timp.
Pe de o parte înțeleg perfect de ce această carte nu a fost plăcută în America de după război. Personajul nu este un mare războinic, nici un tată minunat, nu luptă pentru cariera lui, pentru fericirea lui... nu luptă și punct.
Ceea ce este probabil alt motiv pentru care acest personaj nu a câștigat inimile publicului a fost faptul clar demonstrat că ar fi putut lupta cu toți și toate, având mai mult decât pregătirea necesară.
William Stoner este un om care din motive puțin evidente pentru cei din afară nu dorește conflict, nu dorește să se lupte cu numeni și, totuși, nu acceptă compromisuri. Viața lui merită parcursă nu pentru că ne va învăța mari lecții de patriotism, onoare sau cum să fii un bun părinte. Personajul practic eșuează în toate. Din această carte putem înțelege mai multe despre viață decât ne-am fi așteptat.
Răutate survenită dintr-un sens greșit de competiție, menținută doar din mândrie. O prietenie care a rezistat ani în ciuda diferențelor, o iubire găsită târziu, o căsnicie nefericită, convenții sociale peste care nu se trece, dar cel mai important lucru pe care îl găsim în această carte este pasiunea și responsabilitatea personajului față de singura pasiune pe care a avut-o.
Odată descoperită, a mers pe calea ei fără să se dezmintă. Din punctul ăsta de vedere eu cred că n-a avut regrete.
Un alt aspect care mi-a plăcut au fost dezbaterile literare. Urmărite cu atenție sunt chiar demne de apreciat, autorul a fost un om de litere.

„Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian

Volumul pe care îl am eu ( editura "Blasco") include trei piese de teatru: "Jocul de-a vacanța", "Steaua fără nume" și "Ultima oră".

Piesele de teatru au mereu mai multă semnificație dacă sunt jucate, dar în cazul de față didascaliile s-au dovedit deoseit de explicite. Comicul de situație este probabil cel mai folosit în cadrul acestor piese. O convenție între autor, actori și public face posibil umorul acesta. Personajele nu reușesc să se înțeleagă între ele, alearga dintr-un loc în altul, se frământă, se agită. 

Toate sunt catalogate drept comedii. Eu nu am râs cu inima ușoară decât la ultima. Celelalte au reușit să lase în urmă o idee, un concept care să-mi ceară să reflectez puțin asupra oamenilor, vieți, deciziilor...

Autorul a murit tânăr, a trăit o viață mai ascunsă, piesele sale fiind semnate sub Matei Vișniec, pentru că era evreu. La începutul volumului se găsesc citate din opere de crtică literară care îi regretă geniul pierdut.

Ușor de parcus și vesele, pot distra într-o după amiază de vară, cum avem zilele astea.

Isteria de jumătate de an

Am văzut câteva tag-uri despre cărți și m-am gândit să fac și eu câteva. Acesta este 'Mid year book freack out'. A fost amuzant, mai ales când mi-am dat seama că nu știu ce să răspund la fiecare întrebare 😄


1. Best Book You've Read So Far in 2017?
Cea mai bună carte citită până acum în 2017?
Greu de ales... Cred că voi spune "O mare de lacrimi" de Ruta Sepetys fiindcă este ultima citita...dar încă pot numi "Potopul" ca o carte foarte bună.

2. Best Sequel You've Read So Far in 2017?
Cea mai bună continuare citita pâna acum în 2017?
Nu prea am citit serii, dar "Pan Wolodjowski" mi-a plăcut.

3. New Release You Haven't Read Yet, But Want To?
Noua publicație pe care n-ai citit-o încă, dar vrei s-o citești?
... nimic. Am atâtea cărți rămase din urmă de citit că nu mă grăbesc să ajung la ultimele noutăți. Poate "Creaturi fantastice și unde pot fi găsite" de J.K. Rowling. Nu m-am uitat la film pentru că mi-a fost prea lene să merg la cinema.

4. Most Anticipated Release For Second Half of 2015?
Publicația așteptată cu cea mai mare nerăbdare în cea de a doua parte a anlui 2017?
Același răspuns ca mai sus. "Wonder Woman" de Leigh Bardugo.

5. Biggest Disappointment?
Cea mai mare dezamăgire?
Nu mă dezamăgește literatura pe mine. Aleg volume care sunt deja confirmate ca bune.😁

6. Biggest Surprise?
Cea mai mare surpriza?
"Sezonul accidentelor" a fost aproape plictisitoare, dar a abordat câteva probleme destul de interesante spre final. "Papuci lui Mahmud" a lui Gala Galaction de asemenea.

7. Favourite New Author?
Noul autor preferat?
Sunt între Brandon Sanderson și Hortensia Papadat Bengescu. Ar trebui să mai citesc ceva de ea...

8. Newest Fictional Crush?
Noua dragoste din fictiune?
Nu mă îndrăgostesc de personaje fictive... Chaol a fost simpatic, dar nu îl visez noaptea dacă asta așteptați să vă spun.

9. Newest Favourite Character?
Cel mai recent personaj favorit?
Nobody Owens din "Cartea cimitirului" și Florian din "O mare de lacrimi", deși Emilia m-a câștigat la final (aș fi putut face pariu că fesul roz scapă!, dar poate a scăpat în felul său).

10. Book That Made You Cry?
Cartea care te-a facut să plângi?
În mod surprinzător, nu a fost "O mare de lacrimi", a fost "Cartea cimitirului". Și nu din motive existente în carte.

11. Book That Made You Happy?
Cartea care te-a făcut fericit?
Toate cărțile mă fac fericită când le termin. Char dacă mă enervează uneori când sunt la juma de drum ("Bal mascat").

12. Favourite Book To Movie Adaptation You Saw This Year?
Cea mai bună adaptare carte-film vazută anul asta?
Greu de spus. Nu prea mai casc gura la filme. Mai mult stau cu ochii holbați la "Camera de gardă". Am văzut spot-ul promoțional la "Anne of Green Gables" și "Cele 13 motive". Mi-au plăcut amândouă. Pe cel de al doilea chiar vreau să-l citesc.

13. Favourite Review You've Written This Year?
Recenzia preferată scrisă până în prezent?
Nu cred că am apucat să scriu recenzia preferată încă.

14. Most Beautiful Book You Bought So Far This Year?
Cea mai frumosă carte cumpărată până în prezent?
Nu știu...nu cumpăr cărți pentru copertă, deși le apreciez pe cele superbe. "Banda celor 6 ciori" arată bine, la fel și "Acest cântec neîmblânzit".

15. What Books Do You Need To Read By The End of The Year?
Ce cărți trebuie să citești până la sfârșitul anului?
O listă enormă de peste 50 de cărți, unele serii altele individuale, dar toate necitite încă.