miercuri, 28 februarie 2018

Sabriel by Gareth Nix

După succesul avut de Stăpânul Inelelor, mulți autori au încercat să creeze ceva asemânător, o lume fantastică, plină de lucruri nevăzute și aventură. 
Gareth Nix este un autor australian care a publicat mai multe romane fantastice, in română găsindu-se trilogia Vechiul regat din care fac parte Sabriel, Lirael, Abhorsen (un al patrulea volum al seriei existând, dar netradus). Deși se încadrează în genul fantastic, este diferită de seria menționată mai sus. 
Sabriel este un roman tânăr adult plin de aventură și mister. O lucrare de aproximativ 500 de pagini, depinzând de ediție, în care personajele trec prin peripeții incredibile.
Personajul principal este o tânără fată care pleacă să-și găsească părintele dispărut. În călătoria aceasta este însoțită de o pisică bosumflată, de o sabie fermecată și de o pereche de clopote fermecate.
Când și cum va reuși să facă ce și-a propus puteți afla din carte.

Pentru cei care înțeleg engleză cartea în format audio este pe site-ul acela foarte popular cu muzică, emisiuni diverse și videoclipuri... nu dăm nume ca să nu dispară 😅 

marți, 20 februarie 2018

NEW YEAR BOOK TAG! pe 2018

Tag luat de la Nerdy Book Life care se pare că l-a luat de pe Bookables (You Tube). Cred că am mai completat întrebările acestea și anul trecut. 😁


Câte cărți intenționezi să citești în 2018?
Am de gând să mă apropii de 50 și să le depășesc. Nu am de gând să-mi petrec tot timpul cu nasul în cărți, dar cred că le pot citi.

Numește ce cărți au rămas necitite din anul precedent și sunt proiritare în 2018?
Oathbringer
Citadela
Anna Karenina

Numește un gen literar din care vrei să citești mai mult?
Genul fantastic și ficțiune istorică. La fel ca anul trecut.

Trei scopuri pentru anul 2018 separate de cărți?
Să termin cu masterul.
Sa ma distrez (distracția pentru mine nu este egală cu beția)
Să încep să progrezez în carieră.


O carte pe care o ai de-o veșnicie și încă n-ai citit-o?
Roșu și Negru

Definește speranțele pentru 2018 într-un singur cuvânt?
Recunoaștere...😐

miercuri, 14 februarie 2018

Lordul Jim de Joseph Conrad

Joseph Conrad a preferat să-și organizeze narațiunea din carte într-o parte de lume departe de occident. Povestea lui se desfășoară pe terenul îndepărtat al Malaeziei, unde un fost marinar aleargă să-și redobâbdescă onoarea pierdută. Este o carte stranie, în care ni se narează indirect, de către un personaj secundar. Acesta pare să pună cap la cap vești pentru a ne oferi nouă o relatre concretă a vieții unui tânăr romantic.
Marlow, pe care îl mai întâlnim și în „Inima întunericului”, este subiectiv, dar, cum am aflat din prefață, povestea a primit reacții de neîncrdere de la începutul publicării sale, mulți nefiind de acord cu felul în care a fost realizată prezentarea romanului. Cu toate acestea, nu am putut să nu rămân impresionată de personajul întâlnit. Nu cred că am apucat să citesc ceva asemănător.
Narațiunea se împletește cu analiza psihologică, făcând popasuri prelungi asupra fiecărui personaj, ca mai apoi să-i lase în urmă. Uneori primim ca „răsplată” pentru răbdarea de care am dat  dovadă un rezumat al felului în care unul sau altul au murit, dar cel mai adesea afăm doar ultima veste pe care a primit-o Marlow despre ei...
O lume mică această lume a mărilor. Personajele par să știe de toate despre toți. Nu găsești comandant de vas de care să nu-ți poată povesti cineva ceva. Scrisorile circulă fără probleme și viața pe mare rămâne la fel de misterioasă și nesigură.
Ideea cărții este următoarea: ai grijă ce-ți dorești că s-ar putea să ți se împlinească și să nu-i faci față 😂
Sper că v-am făcut curioși. Nu este o lectură grea, dar are darul să-ți testeze răbdarea, prin relatarea indirectă.

vineri, 2 februarie 2018


Pe mine lucrurile astea reușesc să mă distreze... Și pe urmă, ce șanse aveam să mă uit fix la numărul astă 😁