Se afișează postările cu eticheta prea multe cuvinte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta prea multe cuvinte. Afișați toate postările

duminică, 29 decembrie 2019

Așa de sărbători:

S A R M A U A

Cum s-ar defini sarmaua?
Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat
somnul lung metamorfozic în butoiul de murat…
Potpuriu de porc şi vacă, simfonia tocăturii,
imn de laudă mâncării, înălţat în cerul gurii. 
O cochetă care-şi scaldă trupu-n sos şi în smântână
şi se-nfăşoară în varză ca în valuri de cadână.
O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă
c-o bărdacă de vin roşu şi-un ceaun de mămăligă.
Oponentă din principiu şi un straşnic adversar
pentru tot ce e dietă sau regim alimentar. 
Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată
ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată.
Locatara principala ţine-n spaţiu tolerate,
perle de piper picante, boabe de orez umflate.
O prozaică’nnascuta, cum s-o prinzi în prozodie
că de când e lumea, porcul n-a citit o poezie. 
Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua.
Iată-n câteva cuvinte, cum s-ar defini… sarmaua!!!

Păstorel Teodoreanu

Artă, domnule!😆

miercuri, 9 ianuarie 2019

Autori noi citiți în 2018

Anul trecut am făcut o listă cu toți autorii noi citiți. Voi face asta si anul acesta și vor fi prezentați fără o ordine anume.

Antoine de Saint-Exupery - am citit in final Micul Prinț și an început Citadela... pe care o citesc de 3 luni 😅.
 
Tomas Harris cu romanul său despre Hannibal, Tăcerea mieilor. Nu au fost cel mai grozav text parcurs dar a avut momente de suspans.
 
Garth Nix cu seria Sabriel pe care am apreciat-o mult. Este în roman de aventură care poate părea macabru câteodată, dar care are multe momente nostime si care mi-a plăcut.
 
Cassandra Clare cu seria Instrumentele Infernale. A fost o lectură plăcută, dar nu vreau să mai citesc prea curând ceva de la ea. Treaba cu triunghiurile amoroase e că nu reușesc să mă țină interesantă prea mult.
 
Leigh Bardugo cu Wonder Woman, seria Grișa și continuarea Banda celor 6 ciori. WW a fost nostimă, seria Grișa mi s-a părut interesantă ca abordare... Banda celor 6 ciori continuă cu o poveste mai alertă ca să păstreze cititorii curioși.
 
 
 
Seanan McGuire nu a reușit să mă impresioneze cu varianta ei creepy a lui Alice în Tara Minunilor.
 
H. G. Ballard cu High Rize... Un roman groaznic... De ce au făcut un film după el nu pot să pricep(Și l-am ascultat citit de actorul care-l interpretează pe Loki în răzbunătorii... era pe youtube, inca mai este).
 
Helene Wecker, The Golen and the Jinni, este un roman fantastic de inspirație orientală. Nu cunosc multe despre personajele lor mitologice așa că nu pot evalua  romanul decât din punct de vedere structural: este cam lung. Actiunea se mută de pe un continent pe altul destul de des și este foarte mult detaliu...dar este o lectură plăcută pentru adolescenți și tineri pasionați de fantast.
 
 
 
Naomi Novik. Am început cu Aleasa Dragonului, despre care am spus deja că are un titlu complet diferit de cel în engleză. Este și acesta un roman stufos, dar afmosfera este mult mai vioaie și personajele mai bine conturate. Am continuat din curiozitate cu Dragonul Majestății Sale și m-am pomenit că citesc toată seria. La un momendat devenise plictisitoare, dacă nu era in format audio pe youtube, cred că nu-l terminam. Așa, textul a mers și eu ascultam și făceam altele. Povestea este interesantă și dragonii sunt... dragoni 😏
 
Maggie Stiefvater cu seria Frăția ciorilor, primul volum apărut în toamnă la noi. Seria este potrivită adolescenților. Felul în care scrie autoarea este frumos. Personaje interesante (deși personajele principale sunt un grup de adolescenți porniți în căutarea unui rege celtic – nu vă spun care ca să vă fac curioși 😉 – adulți sunt prezenți în poveste și chiar sunt oameni interesanți, spre deosebire de alte romane în care nu se „vede” urmă de adult decât dacă trebuie să trimită adolescentul la el în cameră pe „nedrept”. Personajul preferat? Blue Sargent – da, este un nume de persoană. Problema cu această carte: ... moartea este ceva relativ și un ucigaș în serie scăpă cam nepedepsit...
 
Susan Dennard cu prima carte din Tărâmul vrăjitoarelor. Îmi place acest roman. Ar trebui să citesc cea de-a doua carte și nuvela din serie ca să fiu pregătită pentru ultimul volum care apare anul acesta... Roman fantastic, desigur. Cred că v-ați împăcat deja cu asta 😄.
 
 
 
N. K. Jenishin. Acest roman a fost menționat de Brandon Sanderson în interviurile sale de pe youtube (a scris Nascuti din ceata... si, da, asta urmaresc eu pe youtube...+ interviuri cu Tom Hiddleston). Are într-adevăr o abordare deosebită din punct de vedere al perspectivei narative. Durează puțin până înțelegi cine vorbește cu tine și de ce. Cele o suta de mii de regate. Autor de culoare, dacă este un lucru care contează pentru voi.
 
Douglas Adams The hitchhiker's guide trough the galaxy. Umor negru. Ar fi putut fi interesant, dacă mi-ar fi plăcut sf de genul acesta. Lectură pentru copii.
 
Gary Vaynerchuk despre social media...nu au fost informații noi. Cartea era din 2005 și ce fusese util în ea a fost regurgitat în mai multe articole și postări online.
 
Rich Roll cu Omul Ultra. O carte bunicică, dar nu ma grăbesc să trec la regimul vegan.
 
Jessie Burton cu Muza. Un roman bun, cu artiști și deciziile lor.
 
Victoria Aveyard. Roman fantastic, Regina roșie, a fost foarte lăudat în urma cu câțiva ani. Povestea este bunicică. Personajele relativ interesante... Seria este terminată. Nu știu. Pentru cititori tineri este un roman foarte bun, pentru veterani e un Războiul Foamei răsuflat.
 
Stendhal cu Mânăstirea din Parma. Am petrecut mult timp crezând că scriitorul acesta e rus... Scrie ca Dostoyevski. Totuși e francez și descrie Italia foarte elegant în această lucrare. Cât a putut să mă enerveze Fabritio! Totuși, mă bucur că am citit-o. Trebuia să ajung și la Roșu și Negru ( ca sa nu mai vorbesc de Armance pe care am abandonat-o acum cativa ani...). Poate reușesc anul ăsta.

Astea sunt. Voi ce autori noi ați citit în anul care a trecut?

vineri, 21 decembrie 2018

Păpuși cu articulații de bila


E frumoasă!?

Păpușile cu articulații au cunoscut o popularitate tot mai mare în ultimi ani, odată cu apariția a păpușilor Dollfy de la Volks în 1999 (asa zice Wikipedia). Genul acesta de păpuși este creat pentru colecționari și permite mari posibilități de personalizare. Li se pot schimba ochii, mâinile, părul și pot fi manipulate foarte firesc, având un număr mare de articulații gândite după modelul omului. Păpușile sunt produse cu precădere în Japonia, Korea și China, aceștia fiind primii mari comercianți. Materialul este un fel de clei dur, rășină sau porțelan (păpuși bibelou 😄 ), pe care se aplică desenul feței – în general sunt pictate. Acesta este făcut în fabrică sau de diferiți artiști specializați în acest hobby. Fețele pot fi desenate și șterse de nenumărate ori; la fel și corpul, acesta fiind unul dintre motivele pentru care tipul acesta de păpușă este atât de popular. 
Câteva exemple de păpuși:



 











 
Păpușile cu articulații nu sunt doar reprezentări feminine. Există și variante masculine și inspirate din sfera animală, dar sunt și foarte multe imaginate sau bazate pe mitologie.





Pentru aceste păpuși se fac nenumărate elemente decorative și de îmbrăcăminte, unele foarte detaliate.










Important:
Pentru că aceste păpuși sunt destinate adulților unii producători aleg o reprezentare foarte detaliată a corpului, sau o exagerare a cestuia. Este bine să vă documentați cât de prietenoasă pentru copii este genul aceasta de păpușă. In general sunt create pentru publicul adult.




Un subcurent al personalizării păpușilor este cel ce presupune modificarea păpușilor din comerț, cele mai populare fiind Barby, Monster High (despre care nici nu auzisem până să caut despre aceste păpuși) și Tolly (!?). Acestea se vând la prețuri diverse pe site-uri ca eBay sau Etsy, dar și în magazine, ajungând la niște sume imense!




În urmă cu câțiva ani, Sonia din Taivan ajungea în atenția publicului pentru că picta fețele păpușilor pentru fata ei. Considerând că acestea aveau un aspect mult prea matur pentru copilă, aceasta a șters fețele păpușilor și a desenat unele mai naturale. Cu ajutorul mamei ei a creat și un număr de hăinuțe pentru ele, potrivite pentru niște jucării de fetiță.


 
Sper că ați învățat ceva nou astăzi și că v-au plăcut pozele.

Imaginile au fost luate de pe internet (IG, facebook, google search și deviantArt) 

luni, 3 septembrie 2018

Mânăstirea din Parma

Cât am stat pe cartea asta!? Mai bine de cinci luni. Nu în sensul că am citit în fiecare zi a acestor 5 luni din carte, ci în sensul că am citit alte 20 de cărți în loc s-o termin pe aceasta.

Cum a fost? 

În mod straniu nu am uitat unde am rămas, cine ce făcea și ce importanță avea fiecare personaj.
De fiecare dată când am reluat lectura am știut cine ce făcea și unde se afla la momentul când am abandonat lectura. Sunt foarte mândră de mine! 😄
Nu m-a enervat niciun personaj așa cum m-a enervat Fabritio! Sincer, parcă era făcut să scoată peri albi celor care-l iubeau.
Nici nu-l scăpau bine dintr-o belea că intra în alta. 
Sanseverina? O admir și nu înțeleg cum a reușit să joace pe degete atâția oameni. Dacă era bărbat ori ajungea ministru ori o omora concurența (nu că n-ar fi încercat). 
N-o să vă vorbesc despre Stendhal – pe care din nu știu ce cauză îl consideram autor rus și el era francez toată ziua! – au vorbit alții destul despre el:
Stendhal era o alcătuire omenească foarte curioasă: ideolog, în sensul veacului al XVIII-lea, foarte ruinat în analiza nemiloasă a conștiinței umane, dar în același timp temperament ardent și epicureu, amant pasionat al Italiei, entuziasmându-se pentru femeile și muzica ei, dar mai ales pentru acel fel de a fi al oamenilor, în care i se părea a distinge singura rămășiță europeană a ceea ce fusese în Renaștere religia energiei și a gloriei, idealul acestui virtu proslăvit de Machiavelli. Stendhal va întreține cultul lui Napoleon, singurul om care i se părea a fi reîncarnat, în epoca noastră, pe eroul antic și pe virtuozul italian al renașterii... Napoleon este modelul tuturor personajelor principale ale lui Stendhal. El inspiră pe Julien Sorel, tânărul seminarist din Roșu și Negru... Napoleon inspiră și pe celalalt erou stendhaldian, pe Fabrice del Dingo din Mânăstirea din Parma... Descrierea bătăliei de la Waterloo în Mânăstirea din Parma este un alt moment de al acelei perimări a idealului aristocratic al gloriei și eroismului, survenit în toate momentele de ascensiune burgheză.
Tudor Vianu, pe spatele coperții Mânăstirea din Parma, vol II, editura Minerva, 1970

Finalul romanului a fost pe măsură. O să mă tot gândesc la el câteva săptămâni.

Nu prea mult: pentru luna septembrie am planuri mari: 
Centrele de împrumut sunt foarte utile!


vineri, 3 august 2018

Summer book tag

Summer! Ok, gata, în romană: VARA!!!!
Uite ce întrebări am găsit! 😁

Golden Sun: Pick a book that made you smile beyond compare
Soare auriu: alege o carte care te-a făcut să zâmbești peste măsură

Tropical Flowers: A book set in a foreign country
Flori tropicale: o carte care se desfășoară într-o țară străină

Tree Shade: A book where a mysterious or shady character was introduced
Umbra: o carte în care un personaj misterios sau dubios este prezentat

Beach Sand: A book that was grainy and the plot barely developed
Nisip de pe plajă: o carte cu o poveste cam fără temelie, conflict puțin dezvoltat.
Down Among the Stcks and Bones

Green Grass: pick a character that is full of life, making you smile
Iarbă verde: alege un personaj care este plin de viață, te face să zâmbești
Nicolai din Trilogia Grisha a fost ultimul personaj nostim citit.

Watermelon: A book with juicy characters
Pepene: o carte cu personaje suculente
The Raven Boys

Sun hat: A book that had a vast universe/setting
Pălărie de soare: o carte care avea un univers/ decor vast
Cele o sută de mii de regate

BBQ: A book in which the character was portrayed as a hunk
Barbeque (frigărui): o carte în care personajul a fost descris ca un pachet de mușchi
Tot cartea de deasupra. 

vineri, 29 iunie 2018

Isteria de jumătate de an... încă o rundă!

A trecut o jumătate de an deja! Când? Habar n-am.

1. Best Book You've Read So Far in 2018?
Cea mai bună carte citită până acum în 2018?
Hm...grea decizie. 

2. Best Sequel You've Read So Far in 2018?
Cea mai bună continuare citita pâna acum în 
Lirael de Garth Nix! A fost o serie minunată. Aproape regret că s-a terminat 😄 Aproape!

3. New Release You Haven't Read Yet, But Want To?
Noua publicație pe care n-ai citit-o încă, dar vrei s-o citești?
Sunt curioasă în legătură cu noua carte a Lisei See. Nu foarte curioasă, doar un pic.

4. Most Anticipated Release For Second Half of 2018?
Publicația așteptată cu cea mai mare nerăbdare în cea de a doua parte a anlui 2018?
Nimic. Poate Vengeful de V.E. Schwab...

5. Biggest Disappointment? 
Cea mai mare dezamăgire?
Finalul seriei Temeraire a fost cam sec... A fost o poveste foarte plăcută, dar mă așteptam la ceva mai bun!?
 











6. Biggest Surprise?
Cea mai mare surpriza?
Persuasiune. Mă așteptam să mă plictisesc.

7. Favourite New Author?
Noul autor preferat?
După numărul de volume aș zice Naomi Novik, dar cel mai mult l-am apreciat pe Joseph Conrad, doar că nu este nou... Am citit Inima întunericului acum câțiva ani.

8. Newest Fictional Crush?
Noua dragoste din fictiune?
Hm... Nu. Nu am așa ceva.

9. Newest Favourite Character?
Cel mai recent personaj favorit?
Lirael! Dintre animale cățelul ei vorbitor!

10. Book That Made You Cry?
Cartea care te-a facut să plângi?
Dulci. Jurnalul unui câine scris de un puric Dan. Cu un așa nume, îți permiți un așa joc de cuvinte!😋











 
11. Book That Made You Happy?
Cartea care te-a făcut fericit?
Goldenhand!? Warbringer!? Una din ele sau amândouă.


12. Favourite Book To Movie Adaptation You Saw This Year?
Cea mai bună adaptare carte-film vazută anul asta?
Nimic.

13. Favourite Review You've Written This Year?
Recenzia preferată scrisă până în prezent?
Spuneți-mi voi care v-a plăcut cel mai mult!

14. Most Beautiful Book You Bought So Far This Year?
Cea mai frumosă carte cumpărată până în prezent?
Îmi place coperta de la Aliați în slujba dreptății.
 
15. What Books Do You Need To Read By The End of The Year?
Ce cărți trebuie să citești până la sfârșitul anului?
Am o listă de cărți înșirate pe Goodreads... Cred că vreau să termin Oathbringer de Sanderson și volumele rămase din Roata Timpului, dar acum sunt la Încleștarea regilor. Culmea! Credeam că nu mă mai ating de seria asta. M-am uitat la serial și am crezut că e destul. Până când am aflat acum doi ani că serialul e diferit și, în carte, Cathelin e ... „vie”😕 acum vreau să citesc tot. Cred că sunt singură persoană care citește seria asta și vrea să-i afle finalul care nu este stresată de posibilitatea redusă de a vedea continuarea prea curând.

luni, 25 iunie 2018

Dulci. Jurnalul unui câine scris de un puric, Dan

 Uite așa!
În afară de poziția pro regalistă, tipică lui Puric, nu am nimic de spus despre această cărticică. Nu vorbește despre caini, vorbește despre oameni, singurătate, regrete, abandon. Nu este foarte tristă, nici foarte veselă, nu are aventură peste aventură. E o meditație asupra condiției umane. Nu, nu meditație cu sensul budist în care te așezi și mormăi om la nesfârșit! Sunt alte meditații pe lumea asta. Și toate sunt importante.

miercuri, 9 mai 2018

Serii literare pe care le-am citit

M-am gândit să încerc să fac o listă... nu mă aștept să iasă completă. Memoria mea face glume.


  1. Cei trei muschetari Alexandre Dumas
  2. După douăzeci de ani Alexandre Dumas
  3. Shogun James Clavel
  4. Stăpânul inelelor J.R.R. Tolkien
  5. Harry Potter J.K. Rowling
  6. Cavalerii de Ioan Dan
  7. Mizerabilii de Victor Hugo. Cât mi-a luat să termin seria asta!!! Mi-a plăcut foarte mult, dar am citit ultimele trei volume (din 5 în ediția pe care o am) la câțiva ani buni distanță față de momentul când am început romanul.
  8. Regii blestemați Maurice Duron (practic nu am terminat-o, dar am citit 6 volume din 7 și ultima carte este atât de diferită de celelalte că pare o altă serie...am ajuns undeva pe la mijlocul ei și am pus-o jos)
  9. Monștrii din Veridity Victoria Schwab
  10. Pan Volodjowski de Senkiewich
  11. Potopul de Senkiewich
  12. Născuți din ceață Brandon Sanderson
  13. Fetele din Shanghai de Lisa See. Am fost foarte pasionată de autoarea asta o vreme. Nu mi-au mai plăcut romanele ei plasate în perioada contemporană. Cele istorice au farmec.
  14. Aborsen/ Vechiul regat de Garth Nix. O aventură foarte plăcută!
  15. Dispozitivele infernale de Cassandra Clare. Trebuia să citesc și eu ceva de tipa asta. Măcar ca să ma plâng despre cum nu ma grăbesc să mai încep altă serie scrisă de ea. Am Doamna de la miezul nopții pitită pe undeva prin telefon... O să stea pe acolo o vreme.
  16. Trilogia Grișa Leigh Bardugo
Cred că am șanse mai mari de a vă impresiona cu lista de serii pe care le-am început și urmează să le termin 😆 Cumva când am început lista asta păreau mai multe...

miercuri, 18 aprilie 2018

„Moll Flanders” de Daniel Defoe

În ciuda aparențelor, Daniel Defoe nu a scris numai despre Robinson Crusoe. Moll Flanders este un roman care urmărește viața unei femei de moravuri ușoare de la primi ei ani până la momentul în care decide că a furat destul... pardon 😆, că e timpul să se căiască. Această operă este foarte nostimă, nu prin subiectul abordat, ci prin umorul de situație, femeia reușind cumva să intre mereu în bucluc. Întâi sedusă de fiul familiei care o luase în grijă, apoi rămânând văduvă și practic alungată de aceeași familie, dând peste fel de fel de peripeții, dintre care cea mai scandaloasă fiind căsătoria cu propriul frate despre care nu știa că există, romanul ilustrează situația precară a femeilor nemăritate în perioada respectivă. Lipsa unui bărbat era o problemă absurd de mare de care mă bucur că am scăpat în mare parte a lumii...
Hoață, căsătorită cu mai mult de un bărbat odată, escroacă veritabilă și mamă a multor copii fără a crește pe nici unul, este un roman fără scene fierbinți, în ciuda idei pe care a-ți putea s-o aveți gândindu-vă la subiectul abordat. Este mai mult critică socială și una veritabilă.
Narațiunea este la persoana I și, un dezavantaj, nu are capitole. În rest totul este în ordine.
Sper să vă placă.

luni, 16 aprilie 2018

Vrăjitoarea adevărului de Susan Dennard





Dată apariție: 14.11.2016
Titlu original: Truthwitch
Colecția: Young Adult
Editura:  Nemira   
Format: 130 x 200 mm 
Nr.pagini:496 
Unii citesc cu inima torturată de vinovăție 50 de umbre ale lui Grey. Eu citesc carte asta...😄
Cu un ritm alert, două personaje feminine bătăioase și două personaje masculine cu mari probleme de personalitate, primul volum al seriei „Tărâmul vrăjitoarelor” începe cu acțiune și o tine așa până la sfârșit. 😄
Mai multe țări în pragul războiului se gândesc dacă să semneze sau nu un nou tratat de pace. Prințul Merik încearcă să obțină un contract de negoț cu oricine pentru a-și salva poporul de la sărăcie, iar două tinere vrăjitoare încearcă să-și croiască un drum în viață cu propriile lor puteri. Problema este că aceste două vrăjitoare nu sunt vrăjitoare obișnuite: Safiya este vrăjitoare a adevârului, iar Iseult e unmister si reușesc să-l supere pe Adeuan, un vrăjitor a sângelui.
Multă dragoste plureste în aer prin romanul ăsta, dar și cuțite, intrigi și prietenia celor două fete. Există desigur și o profeție – este un roman fantastic până la urmă – și niște făntâni magice care au secat.
Aventura începe pe țărm, continuă pe mare, pentru ca mai apoi să se extindă și în aer (de ce nu?). Toată lumea e vrăjitoare în cartea asta, dar unii vrăjitori sunt mai puternici decât alții.
Nave, bestii marine, mulți dușani, multe secrete și un prinț temperanental. Cam atât pot spune fără să fac mari dezvăluiri asupra acțiunii. Sincer, personajele astea abia dacă fac pauză, cred că funcționează pe baterii Duracell 😅❕

joi, 12 aprilie 2018

Trilogia Grișa de Leigh Bardugo

Trilogia Grișa este seria de debut a autoarei Leigh Bardugo. Serie Young Adult, vârsta +12, publicată la Editura Trei, urmărește aventurile a doi orfani, Alina și Mal. 
Roman fantastic, cei doi orfani din Keranzim, orășel din țara Ravcăi, sunt angajați în cadrul armatei (singurul loc de muncă din Ravca, mereu în război cu țările vecine) și ajung să intre în Falia de întuneric creată cu 100 de ani în urmă de un Întunecat. Crescând toată viața împreună, Alina sfârșește în a-i salva viața lui Mal într-un mod cu totul neobișnuit. Asta îi aduce în fața Întunecatului, cel mai temut om din regat. De aici totul o ia razna.
Regatul umbrelor este primul volum al seriei și mult timp este dedicat familiarizării cu personajele. Multe vor reapărea pe parcursul seriei. Ritmul este alert, nu sunt multe pasaje descriptive și descrierile sunt succinte. Finalul romanului ne lăsă în coadă de pește, fără să ne dea vre un indiciu despre direcția în care se va îndrepta povestea mai departe.
Regatul furtunilor continuă povestea lui Mal și a Alinei și a dificultăților de a găsi un loc al lor în lume. Noi personaje ca Nikolai, Toma și Toya sunt introduse în narativ și se dovedesc a avea foarte mult haz.
Regatul liminilor ultima parte este absolut vijelioasă. Toate personajele sunt pe locul lor, pregătite să dea lupta finală, victorie sau înfrângere. Totul este foarte dramatic și finalul merită citit. Nu este finalul „fericit până la adânci bătrâneți”, dar se apropie. Și sfârșitul Întunecatului e un moment destul de intens.

Personajele

Mal este totuși favoritul meu, deși Nikolai a avut dialogurile cu cele mai multe vorbe de duh.
Alina nu mi-a plăcut prea mult... Până la urmă a fost un om obișnuit 😆.
Bagra! Vai, cât de mult m-am distrat citind secvențele cu Bagra! E pe departe cea mai nostimă bătrână ranchiunoasă din câte am citit.
Zoia a fost genială în felul ei.
Genia și David au fost pe departe cel mai simpatic cuplu pe care l-am văzut în cartea asta.💕

joi, 5 aprilie 2018

„Aleasa dragonului” de Naomi Novik

Prima dată când am auzit de cartea asta a fost pe un blog în engleză. Acolo se numea „Uprooted” și mi-a trebuit ceva timp să înțeleg că sunt una și aceeași carte. Îndrăznesc să afirm că aspectul coperții în limba română este mult mai frumoasă decât cea în engleză 😆 cel puțin comparată cu prima din dreapta.
Cu nume de origine poloneză, pe care eu le consideran rusești și poveste inspirată din folclorul polonez (se pare), este un roman de aventură, fantastic. Asemuit cu Frumoasa și bestia, are oarecari asemănări... eu nu le-am văzut.
Traducerea titlului, „Uprooted” înseamnă dezrădăcinat/ desțelenit (despre plante - a le scoate din pământ; despre oameni - a lua pe cineva și a-l duce departe de locul unde a trăit). Înainte de a fi indusi în eroare, acest roman nu are dragoni care scuipă flăcări în ea. Are himere, desigur, dar nu dragoni.
Dragonul este numele sub care este cunoscut unul din presonajele principale, boierul regiunii, care odată la zece ani venea în sat și alegea o fată pentu a o aduce cu el înapoi în turnul unde locuia (mdaa, boierul ăsta nu și-a permis un conac, dar o duce mai bine acolo decât dacă ar avea conac - cumva totul e fermecat și nu se pune praful!!! nu șterge mobila de praf!!!! PARADIS).
Am evitat aeastă carte după ce am citit câteva recenzii foarte reținute în care spuneau că partea de folclor era plictisitoare, personajele fără complexitate... mie mi-a plăcut partea de folclor, dar a trebuit întâi să ajing la ea ca să-mi dau seama. Ce m-a determinat s-o citesc a fost că am vrut să văd cum este această lucrare legată de cultura poloneză. În afară de nume și de titlurile oficiale nu mi-am dat seama dacă are multe asemănări cu Polonia.
Agnieszka a știut toată tinerețea ei că va trebui să stea în fața Dragonului (un vrăjitor care protejează sătul de puterea malefică ce vine din pădurea din regiune) pentru a fi sau nu aleasă să fie lângă el pentru zece ani, apoi să se ducă în oraș fiindcă nimeni din satul ei nu s-ar mai fi uitat la ea – discriminare domnule! De asemenea a știut că prietena ei cea mai bună are toate calitățile pe care acesta le va cere și va fi aleasă ea. In ziua alegerii însă acesta o alege pe ea.
Povestea este foarte amănunțită, personajele au profunzime, elemente culturale specifice unei lumii magice sunt explorate (există povesti cu vrăjitori și faptele lor, și cum poveștile exagerează și sunt modificate din interese politice sau doar ca să pară mai interesante. Este o lucrare destul de bunicită. Nu urmărim exclusiv evoluția celor două personaje principale. Scurt dar clar, ajungem să cunoaștem personsonajele, fiecare câte puțin, fiecare are povestea sa. Fiecare pare real.
Acum, ca să înțelegeți: la început am avut mult de furcă cu neplăcerea de a auzi un antagonist care e pădurea. Dar este mai mult decât atât. Cumva reușește să facă dreptate și antagonistului.
Ce mi-a plăcut despre cartea asta este faptul că există menționată viața de țăran. Plata tributului, autoritatea absolută a boierului, cum se rezolvă conflictele din sat în fața bătrânilor ca judecători. O altă idee importantă este apartenența la o regiune și la locul de baștină.
Sunt câteva scene romantice explicite în acest roman așa că nu pot să nu vă spun despre ele. Nu au fost excesiv de amănunțite, dar cele două episoade se cam întind pe lungimea unei pagini fiecare. Mai bine să știți decât să ziceți că nu v-am spus.
Finalul este optimist. Câteva personaje secundare mor, câteva personaje nu găsesc leac pentru ceea ce caută și altele rămân la fel, doar mai înțelepte puțin.


Mai jos aveți un TedTalk al autoarei. Ce pot să spun: dacă ai numele pe o carte oamenii îți acordă atenție. (Cu condiția ca respectiva carte să fie best-seller desigur!!😄)


joi, 22 martie 2018

Autori descoperiți în 2017

Anul trecut am încercat să citesc. A fost mai simplu să-mi propun, mai greu de făcut. Totuși, am reușit câeva lucruri. Una dintre ele a fost să citesc noi autori. Postarea asta e mai lunga.

Petru Rezuș cu Dumbrava roșie, roman istoric, o lectură plăcută, personaje nostime, ritm alert. Am mai vorbit despre el pe blog.

Markus Zusak, Hoțul de cărți. Nu m-a facinat așa cum mă așteptam să mă fascineze după reclama care i s-a făcut.
Gala Galaction: Papucii lui Mahmud, Roxana, Doctorul Taifun... a fost plăcut!
Henryk Sienkiewicz: Potopul și Pan Wolodjowsky; aventură, romane istorice. O incursiune in istoria Poloniei. Una palpitantă
Sara J. Maas Tronul de cleșar – nu mi-a plăcut
Brandon Sanderson: romane fantastice printre care Elantris, trilogia Nascut din ceață (continuată anul ăsta cu Aliați în slijba dreptății), Sufletul împăratului și Cronicile luminii de furtună (primele două, în prezent sunt la a treia) plus nuvela Edgedancer. Sunt foarte curioasă ce se va întâmpla cu poveștile astea două și cum una este în coninuă creștere, iar cea de a doua a fost anunțată ca având zece volume, am de așteptat 😄
Robert Jordan- căutând sfaturi despre scris am dat peste Brandon Sanderson, după care prin el, am aflat de Robert Jordan. Roata timpului este o serie fantastică pe casre sper să o termin cândva... 😁
Neil Gaiman a fost adus în atenția publicului anul trecut prin seria TV Zeii americani; eu am citit Cartea cimitirului și Mitologia nordică. Nu are o exprimare deosebită în nici una din cele două cărți, dar ideile sunt interesante... Dacă vă plac lucrurile ușor grotești.
Moïra Fowley-Doyle cu Sezonul accidentelor am citit-o din curiozitate. Câțiva indivizi de pe goodreads o tot adăugau la citite. Literatură pentru adolescenți, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Cu o fantomă ca personaj nu este prea greu să o încadrezi ca fantasy
Becky Albertalli are un stil foarte nostim. Cel puțin a fost nostim să-l citesc pe Simon vs agenda homosapiens.

Ionel Teodoreanu: Bal mascat. Interesantă.

Ruta Sepetys a fost o expriență plăcută. O mare de lacrimi este un roman al perioadei naziste, cu personaje interesante, în sutuații neobișnuite și felul în care fac față experiențelor prin care trec.

John Williams: Stoner. Un roman bun.

Mihail Sebastian: piese de teatru. 

Victoria Schwab: seria Acest cântec neîmblânzit; este un fel de Twilight, dar mai bun și fără vampiri.
Thomas Mann: Casa Buddenbrook. Bun.
Christina Baker Kline: Trenul orfanilor. O incursiune plăcută în viața orfanilor din america purtați prin "trenurile patriei" dintr-o parte în alta.

Paula Hawkins: Fata din tren. A fost nostim să citesc cartea asta imediat după cealaltă, cuvăntul tren repetându-se. A fost interesant și m-a ținut în supans până la final. Totuși, a lăsat un gust amar.

Agatha Christie: poți spune că ai descoperit un autor pe care îl știi de ani. Prima dată când am citit un roman de-al ei. Crima din orient expres: mi-a plăcut. Un simț al justiției pe care nu-l văzusem până atunci la Hercule Puarot

Daphne du MaurierRebecca. A fost greu de uitat.

Arthur C. Clarke - Orașul și stelele; nu-mi place sf 😄
Anthony Doerr- era în toate librăiile, trebuia să o împrumut de udeva!😁
Angie Thomas. Alt roman pe care să-l citesc doar din curiozitate... Nu înțeleg conflictele rasiale de la ei...

Stephen Chbosky: de câțiva ani vreau să ciesc romanul după care au făcut filmul cu Emma Watson, Jurnalul unui adolescent timid. A fost destul de bizar. E în format scrisori câtre nu se știe cine.

Anatole France: Cartea prietenului meu: Pierre Noziere. Foarte nostim, plin de nostalgie.

Margaret AtwoodPovstea cameristei. Pentru că a apărut seria tv, bineînțeles.

Robert Galbraith. De fapt e J. K. Rowling, dar este alt nume așa că o pun aici. Roman polițist, destul de ok.

Patrick Rothfuss cu Numele vântului: îl ador pe Kvote! Mi-ar plăcea dacă ar avea un ritm mai alert...
Cella Serghi, Pânza de păianjen- nimic special de spus.
Sylvia Plath - Clopotul de sticlă plăcută. Subiect deprimant.

Patrick Ness - lectură pentru tineri de gimnaziu... Chemarea monstrului. Cam deprimantă. Stilul autorului este plăcut.

miercuri, 28 februarie 2018

Sabriel by Gareth Nix

După succesul avut de Stăpânul Inelelor, mulți autori au încercat să creeze ceva asemânător, o lume fantastică, plină de lucruri nevăzute și aventură. 
Gareth Nix este un autor australian care a publicat mai multe romane fantastice, in română găsindu-se trilogia Vechiul regat din care fac parte Sabriel, Lirael, Abhorsen (un al patrulea volum al seriei existând, dar netradus). Deși se încadrează în genul fantastic, este diferită de seria menționată mai sus. 
Sabriel este un roman tânăr adult plin de aventură și mister. O lucrare de aproximativ 500 de pagini, depinzând de ediție, în care personajele trec prin peripeții incredibile.
Personajul principal este o tânără fată care pleacă să-și găsească părintele dispărut. În călătoria aceasta este însoțită de o pisică bosumflată, de o sabie fermecată și de o pereche de clopote fermecate.
Când și cum va reuși să facă ce și-a propus puteți afla din carte.

Pentru cei care înțeleg engleză cartea în format audio este pe site-ul acela foarte popular cu muzică, emisiuni diverse și videoclipuri... nu dăm nume ca să nu dispară 😅 

marți, 20 februarie 2018

NEW YEAR BOOK TAG! pe 2018

Tag luat de la Nerdy Book Life care se pare că l-a luat de pe Bookables (You Tube). Cred că am mai completat întrebările acestea și anul trecut. 😁


Câte cărți intenționezi să citești în 2018?
Am de gând să mă apropii de 50 și să le depășesc. Nu am de gând să-mi petrec tot timpul cu nasul în cărți, dar cred că le pot citi.

Numește ce cărți au rămas necitite din anul precedent și sunt proiritare în 2018?
Oathbringer
Citadela
Anna Karenina

Numește un gen literar din care vrei să citești mai mult?
Genul fantastic și ficțiune istorică. La fel ca anul trecut.

Trei scopuri pentru anul 2018 separate de cărți?
Să termin cu masterul.
Sa ma distrez (distracția pentru mine nu este egală cu beția)
Să încep să progrezez în carieră.


O carte pe care o ai de-o veșnicie și încă n-ai citit-o?
Roșu și Negru

Definește speranțele pentru 2018 într-un singur cuvânt?
Recunoaștere...😐