În afară de poziția pro regalistă, tipică lui Puric, nu am nimic de spus despre această cărticică. Nu vorbește despre caini, vorbește despre oameni, singurătate, regrete, abandon. Nu este foarte tristă, nici foarte veselă, nu are aventură peste aventură. E o meditație asupra condiției umane. Nu, nu meditație cu sensul budist în care te așezi și mormăi om la nesfârșit! Sunt alte meditații pe lumea asta. Și toate sunt importante.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu