Antoaneta Ralian - traducatoare

Antoaneta Ralian (24 mai 1924 - 27 noiembrie 2015)

Printre diferitele interviuri cu această persoană celebră de care eu n-am auzit sau nu i-am reținut numele până azi, acesta a fost distribuit de unul din prietenii mei de pe facebook.  Mi-ar fi plăcut să pot atașa acest interviu direct, dar nu mă pricep mai bine de atât.😅

O seară frumoasă!

Trilogia „Născuți din ceață” de Brandon Sanderson... și ce urmează

 
Știu, știu... v-am mai vorbit despre cărțile astea. Dar nu mă pot abține!!!

După un prin volum furtunos enenimentele capătă un moment de respiro în „Fântâna înălțării”, ajungând să lase atenția să cadă pe oamenii din poveste; pe ce cred ei, pe lucrurile care contează pentru ei...

După răsturnarea unui impetiu, noul lider trebuie învățat să conducă, oamenii trebuie învățați să-l asculte și dușmanii trebuiesc înlăturați. Un roman în care intriga politică și romantismul se înpletesc cu războiul și asasinii. Vin luptă cu insecuritățile tipice adolescentelor și fetelor îndrăgostite... probabil singura parte plictisitoare a cărții. Mai sunt și ocazionalele reveniri la primul volum, prin explicații și rememorări care pot fi redundante pentru cei care-și amintesc bine prima carte. Se parcurg repede, nu se pierde mult timp asupra lor.

Aproape-aproape a apărut un triunghi amoros, dar din fericire a fost ocolit. Noile personaje din această parte sunt interesante și se prind frumos în poveste.

Al treilea volum, „Eroul evurilor”, a ceea ce este cunoscută ca „Trilogia originală” începe în trombă și o ține așa până la ultima pagină. Nu mai este nimic din lumea explorată rămas necunoscut, fiecare personaj a fost studiat și prezentat, toate lucrurile sunt la locul lor, a mai rămas să vedem ce se întâmplă. Până la final, personajele luptă cu o putere pe care ei nu o pot vedea, cate este omniprezentă și omniscientă și, colac peste pupăză, lumea se sfârșește. O aventură foarte plăcută, în ciuda dimensiunilor mari ale operei (fiecare volum are peste 500 de pagini). Mi-a plăcut că nu au existat veșnicele certuri și despărțiri între îndrăgostiți, Vin și Elend dovedindu-se un cuplu echilibrat, conflictele lor fiind tratate cu calm și încredere. Sazed a fost cu adevărat o surpriză la final, nu una de neașteptat, doar că eu nu m-am gândit la posibilitățile care existau. Lupta sa religioasă a gost cheie pentru deznodământul seriei. TenSoon a fost unul din motivele pentru care m-am grăbit să citesc volumul ăsta. Voiam să știu mai multe despre kandra. Am aflat... Uau!

Tocmai ce mă relaxam când m-am „împiedicat” în librărie de volumul patru al seriei.

Fiecare volum ar putea fi citit separat, cu excepția celui de-al doilea care este foarte strâns legat de primul, dar volumul trei am constatat că poate fi parcurs cu ușurință. Scurtele pasaje explicative nu ocupă multe rânduri, dar prezintă lucrurile importante. Cu toate acestea pentru mine seria are mai mult farmec acum când am parcurs cele trei volume unul după altul.

Despre volumul al patrulea, „Aliați în slujba dreptății” nu vă pot spune decât că a apărut în 2017 la noi și poate fi separat de seria originală. Legat de primele trei volume prin istorie –care este totuși un lucru destul de important– poate fi citit de sine stătător. Nu pot spune multe despre ce știu că se întâmplă de teamă să nu vă stric plăcerea lecturii. Nu e grabă cu volumul de față, mai ales că mai sunt trei volume după acesta din serie netraduse încă la noi.😅

End of the year book tag! 2017

Eh! Iată că vine si decembrie. Odată cu el, oamenii își evaluează performanțele pe anul care a trecut, fac planuri pentru anul care vine și în general încearcă să fie optimisti. Cel puțin așa ar trebui. Eu o să încep cu lista a ce am citit pe anul asta și ce mi-a plăcut. A fost preluat de la Ariel Bisset .

 

Are there any books you started this year that you need to finish?

Ca cărți ai început anul ăsta pe care trebuie să le termini?

Am lăsat Drumul ascuns de Hortensia Papadat Bengescu neterminată și n-as vrea să intru cu ea în anul care vine...

Do you have an autumnal book to transition into the end of the year?

Ai o carte de toamnă care te-a ajutat să pășesti către sfârșitul de an?

În afată de Chemarea cucului de Robert Galbrath, nu. nu serbez Halloweenul, iar nostalgia este destul de frecventă în literatura pe care eu prefer s-o citesc (pentru mine toamna = nostralgie).

Is there a new release you’re still waiting for?

Este o publicație nouă pe care încă o aștepți?

Nu. Dar am cumpărat Aliați în slujba dreptății de Brandon Sanderson acum o păptămână (nici nu știam că a apărut!!!) tradusă la editura Litera și sunt foarte nerăbdătoare să ajung la ea cu seria Născuți din ceață - sunt la al treilea volum. E amuzant, nu e cel mai interesant lucru din lume dar îmi plac personajele și lumea... cel puțin deocamdată.

What are three books you want to read before the end of the year?

Care sunt trei cărți pe care vrei să le citești până la sfârșitul anului?

Micul prinț?! Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu (se pare că sunt eseuri.. s-ar putea să o trec la abandonate) și... Prietenul nostru comun de Charles Dickens.

Is there a book you think could still shock you and become your favourite book of the year?

Este o carte despre care crezi că te-ar putea șoca și ar deveni cartea ta favorită pe anul ăsta?

Nu citesc recenziile cărților pentru că există riscul să îmi pierd interesul în ele. Uneori găsesc pe câte unii care se apucă să-mi povestească ce se întâmplă și nu mai am chef de carte. IMPORTANT: Și eu fac asta uneori, dar încerc să anunț în timp util că urmează revelații.

Have you already started making reading plans for 2018?

Ai început să creezi lista de lecturi pentru 2018?

De data asta chiar am planuri: să citesc ce cărți am deja. Cei care mi-au văzut biblioteca știu că am de unde alege. Multe sunt lucrări de autori români așa că la anul, dacă voi continua cu recenziile vor fi multe nume românești - Sadoveanu, Barbu, Preda ( am patru romane de el, fără să pun la socoteală volumul doi din Moromeții) Zaharia Stancu și mulți mulți alții, inclusiv dramaturgie.

 

Voi aveți lista de lecturi făcută pe anul ce vine?

Stela Popescu?

.

.


Și multe, multe altele.

Winter Book Tag (Tag cu cărți de iarnă)

Ei iată c-a sosit iarna! E timpul să vorbim despre cărți. Am luat această listă de înrebări de la Cărțile nopții. Ea le-a tradus deja așa că de data asta n-a trebuit să mă străduiesc prea tare 😃

---

   1. Zăpada: E frumos când cade prima dată, dar începe să se topească. O carte/o serie pe care ai adorat-o la început, dar apoi, la mijlocul ei, ți-ai dat seama că nu-ți mai place.
N-am putut termina Regii blestemați de Maurice Duron. Ultima carte pur și simplu nu merge.
2. Fulg: Ceva minunat și întotdeauna diferit. Alege o carte care iese în evidență dintre toate pe care le-ai citit.
Floare de Zăpadă și evantaiul secret de Lisa See. Atmosfera, stilul și ideea lucrării a fost deosebită.
3. Om de zăpadă: Întotdeauna e distractiv să îl faci cu familia. Alege o carte pe care ar putea-o citi toată familia.
Orice roman al lui Dikens. Poveste a două orașe a fost ultimul citit.
4. Crăciun: Alege o carte care e plină de veselie și care te-a încălzit în interior după ce ai citit-o.
Numele Vântului de Patrick Rothfuss. Când te trezești că aproape strigi la personaj că face o prostie, înseamnă că te-ai păcălit.
5. Moș Crăciun: El aduce cadouri minunate. Alege o carte pe care ți-ai dori să o primești de Crăciun.
Nu am nevoie de cărți zilele astea. Încă n-am epuizat biblioteca mamei.
6. Bulgăre de zăpadă: Poate fi dureros să fii lovit cu un bulgăre de zăpadă. Alege o carte care doare, care te-a făcut să simți o emoție puternică ca tristețea sau furia.
Dragostea Florii de Bujor e ultima citită ce a avut momente în care m-a întristat.
7. Săniuș: Toți l-am iubit când am fost micuți. Alege o carte care ți-a plăcut când ai fost copil.
Buhuhu! cine-și mai amintește. Prinț și cerșetor când eram mică-mică, în ultimii ani, Harry Potter.
8. Degerătură: Alege o carte care într-adevăr te-a dezamăgit.
Pânza de păianjen de Cella Sergi. Nu neapărat dezamăgire ar fi potrivit... dar când ți se pare o carte jmătate Madam Bovary, jumătate Viața ca o pradă și practic o continuare/repovestire a Enigmei Otiliei nu poți predinde că e originală.
9. Ren: Ceva ce ne este drag nouă. Alege o carte care are o valoare sentimentală pentru tine.
Cavaleri Pardaillan a fost primul roman pe care l-am citit. După el a urmat nebunia!

„Pânza de păianjen” de Cella Serghi

Roman important pentru literatura românescă? Poate.
Pe lângă relația părinți- copii și iluzie-realitate este puțin „Enigma Otiliei” și puțin „Doamna Bovary”. Câteva momente importante (pentru care sunt recunoscătoare) reprezintă abordarea pragmatică a războiului: 

„ei [regalitatea] nu luptă, noi [oamenii de rând] luptăm în război” 

și felul în care era pusă problema femeii pe piața muncii:

 „cu atâția studenți în nevoie de practică nu are rost să plătesc pentru un sectetar, mai ales pentru o femeie” 

Ilozoriul iubirii neîmpărtășite și starea de nesiguranță a personajului par să trecă odată cu obținerea unei anumite înțelegeri asupra propriei nevoi de stabilitate.

Alegoria pânzei de păianjen se aplică multora și astăzi. Este greu să-i scapi iar păianjănul este la pândă.

Dragodstea Florii de Bujor de Lisa See

Dragostea Florii de Bujor este o poveste cu o fantomă. Dacă până aici nu v-am făcut curioși... e cam greu mai departe. În primul rând ar trebui să vă placă să citiți; în al doilea rând ar trebui să vă intereseze China veche; în al treilea rând ar trebui să fiți profund fascinați de obiceiurile și credințele chinezești. Și după toate astea, să puteți accepta ideea că o poveste este spusă de un personaj din lumea de dincolo, blocat încă pe drumul spre viața veșnică.

Un roman presărat cu comentarii literare, cu gelozie, eroticism și, la un moment dat, un pic cam de speriat! Citit în octombrie pe final (da sunt în urmă cu postările...) se potrivește cu atmosfera Halloween-ului, pentru cei care îl serbează; se potrivește cu melancoliile toamnei, pentru cei care preferă să se lase îmbrățișați de nuanțele pământului și se potrivește curioșilor de orice fel care vor să înțeleagă viața unei fete cu picioarele legate din camerele interioare.

Recunosc, Lisa See nu este una dintre cele mai bune scriitoare ale momentului. Probabil sunt alți autori mai „plastici” din punct de vedere al stilului, dar mie mi-a plăcut pentru felul în care se documentează asupra subiectelor ei. Nu are un stil foarte stufos, ceea ce mie îmi place. Romanul a fost interesant, cu siguranța nu am mai citit opere de genul acesta (am ocolit „Poveste de crăciun” de Dickens cu o îndârjire de invidiat 😄 ) și mărturisesc că în alte contexte nu aș aborda povești cu fantome. Aceasta însă este una frumoasă. 

Spor la citit!